FOTO. IALOVENI: Din pasiune pentru tradiție. Istoria femeilor din satul Răzeni, care-și dedică timpul liber iilor

În satul Răzeni, raionul Ialoveni, am descoperit trei doamne care-și dedică timpul liber cusutului iilor. Deși au o experință nu vastă, iscusința cu care realizează cămeșile tradiționale, e de invidiat.

Cristina Larii coase de 3 ani. În primăvara anului 2015, a finalizat prima sa ie. În total are deja cinci. Femeia s-a arătat interesată din moment ce ia devenea tot mai populară și mai promovată. Pentru că nu era impresionată de modele expuse spre vânzare, a decis să o coase singură.

„Am început să caut informați pe internet, apoi am aflat despre mai multe grupuri pe rețele de socializare, cum ar fi „Semne cusute în acțiune”, „Șezătoare în Chișinău”. Îmi place geometria, probabil e legat de profesia mea. Sunt ajutor de inginer cadastral la primăria din sat. Deci îmi place simetria, iar ia e o adevărată „arhitectură”, tot ce este acolo nu e o întâmplare”, ne-a spus Cristina.

Oxana Li, mamă a trei copii, la moment este casnică. A început a coase din 2016, dar interesul față de ie nu a fost imediat, până a înțeles că-și dorește și ea una.

„Am zis că vreau și eu o ie, dar nu vreau să mi-o cumpăr. Nu credeam că voi reuși să o îmbin, să o croiesc. Cristina m-a încurajat și am început să-mi cos ia. Unde nu știam mă ajuta”, ne-a mărturisit Oxana.

După prima ie nu s-a oprit. Chiar în timp ce o realiza, se gândea cum va arăta următoarea, ce cromatică va alege și ce semne.

Iulia Nepotu, cea mai energică dintre toate, se implică la maxim în toate activitățile care-i stârnesc curiozitatea. Finalizând facultatea de artă, femeia nu activează în domeniu, ci administrează un lac – o afacere de familie. Potrivit ei, „ochiul artistic nu a trecut nepăsător pe lângă iile fetelor”.

 

„Fetele coseau de ceva timp, eu le-am văzut și am întrebat dacă pot să cos și eu una. E prima mea ie, am început s-o cos în 2017 și am finalizat-o în acest an”, ne-a vorbit Iulia.

Cu prima sa ie, a luat premiul I pentru cea mai deosebită lucrare în cadrul celei de-a doua ediții a concursului MăiestrIA.

„Le coasem pentru noi, nu la comandă”

Am fost curioși să aflăm dacă femeile intenționează să-și transforme pasiunea în afacere, dar am primit un răspuns mai puțin așteptat. Tinerele nu vor să coasă la comandă.

„Am mulți cumpărători care vor o ie identică ca a mea, dar nu o pot vinde și nici coase una la fel. Cu toate că m-am gândit că aș putea să o vând cu un scop caritabil”, ne-a spus Iulia.

„Dacă cineva vrea o ie, noi îl învățăm cum să o confecționeze, dar nu lucrăm la comandă”, a menționat Cristina.

„Ia nu se face așa de ușor. E nevoie de cel puțin jumătate de an, iar când oamenii aud un preț de vreo 6 mii de lei, le pare exagerat”, ne-a explicat Oxana.

Iar când spun „jumătate de an”, meșterițele presupun lucru în fiecare zi. Prețul pentru o pânză calitativă variază între 500 și 1000 de lei, iar ața cu care brodează ajuge peste 500 de lei.

Decodificarea iei

Fiecare ie se deosebește prin ornamentele sale, care aveau rol de protecție pentru copii și indicau originea, ocupația și specificul etnic, în cazul adulților.

Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), încrețul, altița (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material).

„Ia este codificată. Punctul nostru de pornire sunt iile din muzee. Ele sunt cele mai vechi și cele mai autentice”, ne-a spus Cristina.

„Acum nu mai știi să citești o ie și să alegi una care să te reprezinte ca atare. Acum toți se uită la cromatică și aleg ceea ce le place. Atunci când începi să coși îți pui întrebări și cauți semnificațiile ornamentelor. Nu prea găseam informații în acest sens”, a adăugat Oxana.

Există planșe cu ornamentele reale, culese din iile tradiționale. Femeile nu „și-au permis” să de-a frâu liber imaginației și să creeze ornamente proprii. Scopul lor este să promoveze ia autentică și să păstreze tradiția neamului românesc. La moment, tinerele meșterițe nu formează un grup separat, dar cu timpul ar putea crea un cerc de creație chiar în satul Răzeni. Până atunci, se pregătesc intensiv de alte concursuri și expoziții internaționale.