Ministrul Muncii pentru stirilocale.md: „Situația rămâne a fi una destul de dificilă pe piața muncii”

Piața muncii din Republica Moldova se află într-o criză care, evident îi afectează pe toți. Angajatorii sunt nemulțumiți de pregătirea tinerilor care vor să se angajeze, reprezentanții instituțiilor de învățământ vorbesc despre lipsa inițiativelor din partea angajatorilor, iar tinerii vor locuri de muncă atractive cu salarii motivante. Care este rolul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în situația creată și cu ce soluții vine acesta? Sperăm că răspunsul la întrebare îl veți regăsi în înterviul cu Stela Grigoraș, realizat de stirilocale.md.

Rolul Ministerului pe piața muncii

Care este situația actuală pe piața muncii Republicii Moldova, din perspectiva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale?

Eu cred că situația rămâne a fi una destul de dificilă pe piața muncii. S-au produs multe schimbări negative cauzate de tranziția economică de piață și emigrarea în afara țării. La momentul actual cea mai mare problemă este lipsa locurilor competitive și atractive de muncă. Avem mai multe provocări pe care încercăm să le învingem. Însă Ministerul SMPS nu crează locuri de muncă, noi încercăm să armonizăm competențele forței de muncă cu nevoile de pe piața muncii.

Cu cine e mai ușor să cooperați, cu angajatorii sau cu șomerii?

E la fel de greu în ambele cazuri. Cu șomerii e greu de lucrat deoarece la momentul actual nu avem instrumente suficiente pentru ai oferi suportul necesar. Majoritatea șomerilor se află în zona rurală, iar locurile de muncă – în mediul urban. Ne gândeam în contextul noii legi, să le plătim transportul. Pe de altă parte, am încercat în 2016-2017 să liberalizăm și condițiile angajatorilor. Codul muncii care era destul de rigid și am venit cu unele măsuri: perioada de probă, eliberarea imediată din funcție în anumite cazuri, etc. Totodată, angajatorii trebui să fie sensibilizați, motivați să creeze locuri de muncă pentru persoanele care are au nevoi speciale și aici este foarte greu să cooperăm cu ei pentru că e nevoie de a schimba atitudinea și de a elimina stereotipurile. O persoană pe scaun cu rotile de exemplu, dacă o pui la locul potrivit și îi creezi condiții de muncă, poate produce mult mai mult decât șomerii sănătoși.

Un an de la implementarea Strategiei Naționale de Ocupare a Forței de Muncă

În 2016, Ministerul a propus „Strategia Națională de Ocupare a Forței de Muncă 2017-2021”. Ce măsuri și soluții au fost deja întreprinse, în afară de liberalizarea condițiilor angajatorilor?

Strategia este un instrument de diviziune care ne arată unde vrem să ajungem pe piața muncii și unde trebuie să intervenim. Avem mai multe realizări: am creat centre regionale unde tinerii pot veni și evalua cu ajutorul unor platforme electronice, competențele pe care le au și totodată învață despre diferite profesii. A fost creat observatorul pieței muncii care ne va ajuta să avem o închipuire despre situația pe piața muncii. Reorganizăm Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și revizuim legea cu privire la ocupare a forței de muncă, pe care am trimis-o la Guvern și sperăm să fie aprobată până la sfârșitul anului.

Cum corelați cu sistemul educațional, având în vedere pregătirea slabă a tinerilor, după spusele angajatorilor?

S-au făcut mai multe acțiuni. În ultima perioadă am încercat să construim un dialog dintre angajatori și instituțiile care pregătesc forțele de muncă. Prin legea comitetelor sectoriale, aprobată în Parlament, încercăm să construim un triunghi care să consolideze piața muncii pe diferite sectoare. La moment avem 6 sectoare care activează dar ne dorim să creăm până la 13 comitete sectoriale în care să se discute permanent condițiile de dezvoltare a pieții de muncă.

Ce presupune „observatorul”, pe care l-ați creat în acest an? 

Observatorul de muncă este o instituție care încearcă să analizeze piața muncii și să monitorizeze toate procesele care au loc și totodată să prognozeze cum va arăta piața muncii peste câțiva ani. Acest observator inițial era conceput ca structură externă, dar până la urmă va fi  parte componentă a ANOFM și va fi o unitate care va elabora studii pe piața muncii, astfel vom putea ajusta politicile noastre, agenția le va implementa. Observatorul va informa agenția și Ministerul despre procesele care au loc.

Una dintre acțiunile Strategiei, preconizată pentru 2016-2017, prevede „stimularea participării diasporei în diverse proiecte de dezvoltare. La ce proiecte a contribuit diaspora, dacă a contribuit?

Este o măsură nerealizată, deși intențiile sunt foarte serioase și se lucrează cu Biroul Relații cu Diaspora. Avem exemple din mai multe regiuni ale țării, unde  au fost reabilitate multe instituții cu aportul diasporei. Ne-a reușit să semnăm un program cu Oficiul francez pentru Imigrarea și Reintegrare. Din 2018 va începe implementarea lui. Astfel avem susținerea din partea autorităților franceze pentru fiecare persoană care dorește să se întoarcă din Franța în RM. Aceasta va putea beneficia de 3 programe specifice: suport pentru reintegrare, suport pentru încadrarea în câmpul muncii și suport pentru inițierea unei afaceri.

În Strategie este scris că „în perspectiva anului 2021, Ministerul crede că piața muncii din RM va fi una dinamică, flexibilă și incluzivă”. Când cetățenii Republicii Moldova vor crede la fel?

Cetățenii vor crede când vor reuși să se regăsească pe piața muncii. În primul rând, avem nevoie de o schimbare culturală la nivel de societate. Trebuie să scoatem stereotipul că persoanele mai în vârstă nu pot rămâne în câmpul muncii. Mulți așteaptă pensia ca să se odihnească, deși cu cât mai mult te afli pe piața muncii cu atât ești mai longeviv, trebuie să fii activ. Totodată trebuie integrate persoanele cu dizabilități în câmpul muncii și să oferim tuturor oportunități de învățare pe tot parcursul vieții. Mergem spre asta. Avem măsuri progresiste care vor fi pilotate. Sper că la final de ciclu strategic vom reuși să facem o spargere radicală.