#AngajamPrimar. Urbanistul Victor Chironda pentru stirilocale.md: „Un primar bun trebuie să echilibreze interesul său politic cu interesul public”

FOTO: guvern24.md

Având în vedere alegerile locale din municipiul Chișinău și Bălți, care vor avea loc pe 20 mai 2018, echipa stirilocale.md a decis să publice o serie de interviuri realizate cu specialiști și experți în cadrul campaniei #AngajămPrimar, care explică cum ar trebui să arate un oraș contemporan. Primul intervievat a fost Victor Chironda, urbanist și activist civic din Chișinău. Din septembrie 2016 face un Master în Studii Urbane în Bruxelles-Viena-Copenhaga-Madrid (4Cities – Euromaster in Urban Studies) unde studiază modele și bune practici de urbanism și dezvoltare urbană care pot fi preluate și aplicate în Chișinău.

Pentru o înțelegere mai bună a conceptului de „urbanism”, în literatura de specialitate, este definit drept o știință a dezvoltării și amenajării orașelor; un ansamblu de măsuri politice, administrative, financiare, economice, sociale sau tehnice destinate să asigure dezvoltarea armonioasă a unui oraș.

Ca specialist în urbanism, cum ți se pare capitala noastră?

Orașul Chișinău este un oraș mediu, tipic post-sovietic, cu toate problemele specifice unui astfel de oraș: infrastructură degradată, administrație ineficientă, congestii de trafic și multe altele.

Dincolo de asta este un oraș cu un bun potențial de dezvoltare, datorită amplasării geografice avantajoase și a locuitorilor conectați puternic atât cu Vestul, cât și cu Estul. Un oraș cu o populație care vorbește din start o limbă europeană (româna) și limba rusă și care tot mai mult vorbește engleza, are un avantaj enorm față de alte orașe din zonă.

„Un primar bun reușește să organizeze primăria în așa fel ca să lucreze eficient”

Care sunt principalele priorități de care trebuie să țină cont un primar?

Atribuțiile unui primar sunt reglementate de lege. Sunt peste o sută de obligațiuni și atribuții pe care le are fiecare primar. Însă, după mine, cea mai importantă ocupație a unui primar este organizarea primăriei. Pentru că aparatul primăriei, nu primarul personal, asigură buna funcționare a orașului. Dacă primarul reușește să organizeze primăria în așa fel încât ea să fie o instituție care lucrează eficient, este liberă de corupție și prestează servicii calitative orășenilor, atunci el se poate numi un primar bun.

De problemele urbane trebuie să se ocupe specialiști cu studii și experiență în domeniu. Nu primarul repară drumurile, construiește stații de epurare sau amenajează parcuri. Un primar nu trebuie să fie și inginer de transport, și arhitect, și constructor, și specialist în planificare urbană. Rolul său constă în identificarea și angajarea specialiștilor în aceste domenii și asigurarea că ei își fac bine treaba.

„Banii trebuie alocați nu pentru lărgirea străzilor și construcția pasajelor, ci pentru climatizoare în troleibuze, reparația trotuarelor și crearea pistelor pentru bicilete”

Cum pot fi soluționate problemele urbane?

Pentru ca o problemă să fie soluționată, cel mai important este ca ea să fie identificată corect. Și nu primarul sau orășenii trebuie să facă asta, ci specialiști în planificare și dezvoltare urbană.

Cel mai relevant exemplu este traficul. Toată lumea, de la șoferii de taxi până la candidații la funcția de primar, susține că ambuteiajele sunt o problemă, iar soluția ar fi „fluidizarea traficului”. Această fluidizare a traficului este o pseudosoluție pentru că traficul nu este o problemă în sine. Congestiile de trafic sunt simptomele unui organism bolnav cronic.

Una dintre problemele adevărate ale orașelor post-sovietice este proiectarea străzilor. 90% din străzile din Chișinău necesită replanificare și reconstrucție în vederea reducerii vitezei de trafic, asigurarea condițiilor pentru transportul public și cel alternativ, îmbunătățirea infrastructurii pietonale. Cu alte cuvinte, nu trebuie să lărgim străzile și să construim mai multe străzi și pasaje (asta e scump și ineficient pe termen lung), ci să stimulăm oamenii să folosească mai puțin mașina personală pentru deplasarea prin oraș în favoarea transpotului public, bicicletei sau a mersului pe jos.

Iar asta înseamnă că puținii bani pe care îi are orașul trebuie să meargă nu pentru lărgirea străzilor și construcția pasajelor, ci pentru climatizoare în troleibuze, reparația trotuarelor și creare pistelor pentru bicilete. Practica orașelor europene și politicile europene în domeniul dezvoltării transpotului urban confirmă acest fapt.

„Tinerii migrează din regiuni în capitală, iar cei din Chișinău migrează în afara țării”

Ce nu fac corect autoritățile locale, încât dezvoltarea Chișinăului durează atât de mult?

Dezvoltarea unui oraș nu este un proces care are finalitate. Ea durează non-stop, atâta timp cât există însuși orașul. Nu putem spune că ea durează prea mult. Însă putem spune că ea nu există. Chiar dacă s-au cumpărat troleibuze și s-au renovat niște parcuri, asta nu înseamnă neapărat dezvoltare. Spre regret, ultimii 15 ani, orașul Chișinău se află în stagnare. El nu devine mai eficient, mai atractiv pentru oameni sau pentru activitate economică.

Cea mai mare parte a activității economice din Chișinău e bazată pe consum și servicii: piețe, mall-uri, cafenele și benzinării. Însă afacerile care generează valoare adăugată, care produc lucruri scumpe din componente mai ieftine evită orașul Chișinău și se stabilesc în Strășeni, Ungheni, Cahul sau Bălți. Astfel orașul pierde bani.

Din cauza ambuteiajelor, degradării spațiilor verzi, lipsei infrastructurii pietonale și a problemelor cu grădinițele și școlile din Chișinău, orașul devine tot mai puțin atractiv pentru tinerele familii. Da, mulți tineri migrează în oraș din regiuni, însă cei din Chișinău migrează în afara țării. Astfel orașul pierde oameni și creieri.

Autoritățile din Chișinău nu au o viziune pentru acest oraș. Ei îndeplinesc mecanic acțiuni de mentenanță: astupă gropile, curăță zăpada, spală străzile și sădesc flori. Dar asta nu e suficient. E un fel de masaj pentru un om bolnav de depresie cronică.

Cum este nivelul de trai din Chișinău comparativ cu cele din alte orașe pe care le-ai vizitat?

Nu pot să compar Chișinău cu orașele europene ca Viena, Copenhaga, Madrid sau Bruxelles pentru că nu are sens. Sunt lucruri incomparabile. Dar Chișinăul poate și trebuie comparat cu alte orașe post-sovietice sau post-socialiste care au reușit să depășească probleme similare. Din cele studiate, pot să spun că noi putem învăța de la Ljublana, Zagreb, Belgrad sau de la Tallin, Vilnus și Riga. Din vecinătatea apropiată, Chișinău poate lua exemplu de la Lvov, Cernăuți, Vinnița sau Iași. Aceste orașe, deși nu sunt capitale, au reușit să își găsească un sens și să își construiască politicile publice în jurul acestui sens.

Arhivă personală: „Vizită de studiu în Valdebebas – un cartier din Madrid în proces de construcție, început de la zero”

„Politicul nu trebuie să influențeze activitatea tehnică a primăriei”

Cum arată profilul ideal al unui primar?

Un primar de capitală nu poate fi în afara politicii. Asta e specificul unei capitale. Fotoliul primarului de Chișinău a fost și va fi mereu o treaptă de carieră politică, râvnită de orice politician. Dar acest lucru e specific multor capitale, inclusiv europene și asta e normal.

Totuși politicul trebuie să influențeze politicile publice majore ale orașului (taxele locale, cheltuirea banilor, politicile sociale) și mai puțin activitatea tehnică a primăriei. Transformarea oricărui subiect mărunt în motiv de scandal politic, angajarea funcționarilor în funcție de apartenența partiinică sunt exagerări care împiedică dezvoltarea orașului.

Nu știu cum ar arăta un primar ideal, dar cred că un primar bun trebuie să poată echilibra  interesul său politic sau al partidului pe care îl reprezintă cu interesul public.

Dar al unui cetățean?

Numărul profilurilor ideale ale unui cetățean este egal cu numărul de cetățeni. Toți oamenii sunt așa cum sunt și trebuie să reieșim din asta.